Dacă eşti băutor de cafea ştii cât de mult zaţ arunci la gunoi în fiecare zi. Şi nu cred că nu te-ai întrebat măcar o dată ce ai putea face cu el. Unele utilizări ale zaţului de cafea la ştii deja şi le-ai încercat, de altele însă poate nici nu ai auzit. Ca să fim siguri că le ştii pe toate, îţi prezentăm mai jos 14 utilizări ale zaţului de cafea pentru casă şi grădină.
- Deodorizant de frigider
Pune zaţ de cafea bine uscat pe o farfuriuţă în frigider sau congelator pentru a elimina mirosurile puternice. Cafeaua o să absoarbă mirosurile neplăcute. Schimbă-o după câteva zile cu alta. - Pastă de curăţat pentru ustensilele de bucătărie
Presară zaţ de cafea pe obiectul pe care vrei să îl cureţi şi freacă bine cu o lavetă bine umezită. Zaţul curăţă foarte bine grăsimea şi urmele de arsură de pe oale şi tigăi. Clăteşte bine cu apă caldă.
Amestecă zaţ de cafea cu detergent de vase. Soluţia aceasta te va ajuta să cureţi sticle şi recipiente înguste murdare de ulei şi/sau usturoi. - Soluţie pentru retuşat mobila
Pune zaţ de cafea într-o cană cu apă călduţă astfel încât să obţii o pastă groasă. Înmoaie un băţ cu vată pentru curăţat urechile şi retuşează părţile de mobilă zgâriate. Această soluţie este potrivită pentru mobila de lemn în culoarea clasică. Dacă ai o mobilă de altă culoare, poţi încerca într-un colţ pentru a vedea cum iese înainte să retuşezi toate zgârieturile. - Protecţie împotriva melcilor şi furnicilor
Presară zaţ de cafea în grădină în jurul plantelor pe care vrei să le protejezi de melci sau furnici. Cel mai eficient mod este să formezi cercuri în jurul plantelor astfel încât melcii să nu poată trece (zaţul păstrează o parte din aciditatea cafelei iar melcii nu vor trece peste zaţ). - Hrănirea solului
Dacă adaugi zaţ de cafea în pământul de flori din grădină, va creşte aciditatea solului ceea ce duce la o absorbţie mai mare de aluminiu pentru plante. În special pentru hortensii, acestea vor avea o culoare mai intensă. Foloseşte zaţul ca îngrăşământ şi pentru trandafiri sau alte plante din grădină sau ghiveci. - Curăţarea cenuşei
Ca să nu umpli casa sau grădina de praf când cureţi cenuşa, presară zaţ umed peste cenuşa înainte de a o mătura. - Mască pentru mâini şi corp
Freacă mâinile cu zaţ de cafea pentru a exfolia pielea şi a elimina mirosurile de mâncare, în special de ceapă şi usturoi, după ce ai gătit. Funcţionează şi pentru mirosurile de petrol, benzină, motorină etc. Amestecă zaţ de cafea cu unt de cocos şi obţii un exfoliant natural şi rapid pentru corp. - Protecţie împotriva viespilor şi a albinelor
Pune zaţ de cafea bine uscat pe o farfurie şi dă-i foc. Ca să nu ardă prea repede, poţi folosi folie de aluminiu care îi va conferi o ardere lentă. Fumul va alunga viespile şi albinele. Este util pentru mesele în aer liber când viespile şi albinele vin atrase de mâncare. - Ingredient pentru săpun de casă
Adaugă zaţ de cafea în săpunul de casă şi obţii un săpun parfumat şi exfoliant. - Ingredient pentru lumânări parfumate
Amestecă zaţ de cafea cu ceară de albine, toarnă amestecul în forme şi pune un fitil. Ai obţinut o lumânare parfumată. - Vopsea pentru haine şi hârtie
Cu zaţul de cafea se poate vopsi hârtia pentru a obţine aspectul de învechit. Într-o tavă, amestecă zaţ cu apă şi bagă foile de hârtie câteva secunde. Scoate-le şi punele la uscat. După uscare, scutură restul de zaţ.
Pentru haine albe, zaţul de cafea oferă o nuaţă gălbui-cafenie. Se pot vopsi şi strânse bine (ca la stors) pentru a obţine un model. - Băutură alcoolică
Un biochimist portughez a amestecat zaţ de cafea bine uscat cu drojdie şi zahăr şi l-a lăsat la fermentat. A obţinut o băutură alcoolică interesantă, cu miros de cafea şi gust amărui. - Compost
Zaţul este foarte important pentru compost pentru a creşte aciditatea. Citeşte aici totul despre cum să faci compost singur. - Marinată pentru carne de vită
Foloseşte zaţ pentru a marina carnea pentru grătar sau fripturi. Amestecă un sfert de ceaşcă de zaţ bine uscat cu 2 linguri de zahăr brun, 1 lingură de sare şi, opţional, chimion şi pudră de ardei iute. Freacă carnea de vită cu acest amestec şi las-o să se pătrundă. Scutură excesul şi pune-o pe grătar sau la cuptor.
Dacă ai o grădină nu mai e nevoie să-ţi explicăm importanţa îngrăşămintelor organice pentru dezvoltarea şi sănătatea plantelor. Fără fertilizarea solului, în special prin adaosul de azot, plantele – care se hrănesc din el – îl vor epuiza şi rezultatele vor fi din ce mai sărace. Aici intervine îngrăşământul, de preferinţă natural. Probabil, dacă ai avut bunici la ţară, ştii deja de cel mai bun şi la îndemână îngrăşământ: bălegarul de la capătul grajdului care se împrăştia iarna prin grădină. Dacă însă nu ai animale care să producă bălegar, cea mai la îndemână metodă pentru a avea îngrăşământ ieftin este să-l realizezi singur cu ceea ce “aruncă” gospodăria. În acest fel îţi vei ajuta nu doar propria bucată de teren ci vei contribui şi la sănătatea mediului înconjurător prin reciclarea lucrurilor pe care în mod normal le-ai arunca.
Ce este compostul
Este echivalentul pământului din liziera pădurii, produs artifical şi controlat în gospodărie prin descompunerea materialelor bogate în azot şi carbon. În urma proceselor fizice şi chimice, cu ajutorul naturii, în special al râmelor, în câteva săptămâni deşeurile organice se vor transforma într-un îngrăşământ natural.
1. Unde să faci compostul
Ideal este să-l faci, în funcţie de cât spaţiu ai, în vecinătatea casei, pentru a ajunge repede la el, dar nu foarte aproape de ea, deoarece o să atragă muşte şi alte insecte. În funcţie de dimensiunea grădinii, cel mai comod este să fie undeva în mijlocul ei, pentru a putea să-l repartizezi mai uşor când este gata. Mai apoi, locaţia trebuie să se afle într-un loc cald, care să faciliteze procesul de descompunere al ingredientelor şi de formare a compostului şi fără umiditate excesivă.
Nu există un standard pentru spaţiile destinate realizate compostului, aşa numitele compostere. Pot să aibă forma unei lăzi mari, butoaie, etc. În definitiv este vorba de un simplu perimetru (nu mai înalt de 1,5 metri şi cu latura de maxim 2,5 metri) delimitat de un “gard”, care permite depozitarea deşeurilor organice pe care le lasă să respire pentru a se putea descompune. Compostera poate să fie complet închisă, să aibă uşă sau pur şi simplu să aibă doar trei laturi. Cel mai ieftin spaţiu pentru compost se poate realiza din europaleţi şi stâlpi de susţinere. Pur şi simplu se “înfig” paleţii în plan vertical în stâlpii (din lemn sau metal) montaţi în preabil în pământ, care trebuie să treacă printre “picioarele paletului”. Nu uita un aspect foarte important, o composteră nu are fund şi se aşează direct pe pământ (nu beton, nisip, etc.), pentru a permite râmelor şi viermilor să urce pentru a “amesteca” straturile.
Ai aici un filmuleţ de ajutor cu ce înseamnă o composteră.
2.Din ce să faci compostul
Nu e nicio mare ştiinţă să faci compost, trebuie doar să respecţi câteva principii de bază: ce să arunci şi să nu arunci în composteră, care să fie raportul dintre ingredientele bogate în azot şi carbon şi cum să accelerezi procesul de descompunere al ingredientelor.
Ingrediente brune şi ingrediente verzi
Sunt numite aşa după culoare lor generică şi, mai ales, după starea lor, cele brune sunt mai uscate iar cele verzi sunt mai crude. Cele brune sunt bogate în carbon iar cele verzi sunt bogate în azot. Raportul relativ dintre le trebuie să fie de 30 la 1 (de ex. la 25-30 de lopeţi de material brun, 1 lopată de material verde). Nu intraţi în panică, nu e chimie moleculară. Valorile sunt relative pentru a obţine un rezultat optim. Nu explodează nimic dacă, de exemplu, raportul e redus chiar şi la jumătate. Doar că timpul de descompunere o să fie mai lung sau mai scurt, procesele parţial incomplete, etc., dar în cele din urmă tot compost o să obţineţi dacă folosiţi “ingrediente corecte”.
Ingrediente verzi:
- deşeuri negătite din bucătarie (coji cartofi, morcovi, portocale, pulpă de fruct rezultată din extragerea sucurilor, salată veche, etc.)
- reziduuri vegetale (tulpini de plante, flori)
- resturi de iarba tunsă
- buruieni
- gunoi de grajd lichid
- gainaţ
- zaţ de cafea
- balegă de cal, vacă
- excremente de capră, oaie, etc.
Nu folosiţi!
- resturi de carne, piele, oase, etc. (vor atrage şoareci şi şobolani)
- pene şi păr de animale
- resturi de mâncare gătită
- lactate, etc.
- fecale de animale carnivore (pisici, câini, etc.)
Ingrediente brune
- rumeguş
- scoarţă de copac
- frunze uscate
- carton şi ziare mărunţite
- paie
- ace de conifere
- coji de nuci
- cenuşă (maxim 2-3 kilograme pe m3)
Nu folosiţi!
- metale
- deşeuri plastice
- sticle
3.Cum se realizează compostul
După ce ai făcut compostera, poţi să te apuci de treabă. Nu e o mare artă pentru a face compost, în definitiv arunci nişte chestii de care nu mai ai nevoie însă, pentru rezultate bune şi rapide, e de preferat să alternezi straturile de ingrediente brune cu cele verzi. Iar, deoarece cele verzi apar “pe moment”, cum e iarba tăiată proaspăt, e bine să păstrezi la îndemână din cele brune care se găsesc din abundenţă (frunze, ace de pin,etc.)
Cel mai simplu e să începi cu un strat de frunze care să asigure o aerare bună a compostului. Apoi să alternezi straturile de ingrediente brune cu cele verzi şi, printre ele, dacă ai, să presari pământ şi/sau bălegar.
Acum ai ceva de aşteptat. În funcţie de anotimp şi de vremea de afară, o să dureze între câteva zile şi câteva săptămâni până când temperatura interioară a compostului va favoriza procesul de descompunere. Cu ajutorului unei furci poţi verifica după 1-2 săptămâni stadiul compostului şi, după caz, să-i adaugi apă (dacă este prea uscat) sau rumeguş/frunze (dacă este prea umed). O dată la 2-3 zile este ideal să aerezi (amesteci straturile) cu o furcă. Compostul perfect este gata în 4-6 luni, dar timpul se reduce la jumătate dacă este aerat des. La final compostul trebuie să arate ca îngrăşământul din sacul cumpărat din magazin: negru, umed, aerat.
]]>
Nu ai curte dar ţi-ai dori o mică grădiniţă cu plante aromatice? Dacă ai un balcon sau o terasă se poate rezolva cu o investiţie minimă. Pratic se poate face cu ce pică de prin casă sau ce găseşti prin jur. Un butoi aruncat la gunoi, o cadă abandonată, o roabă şi chiar într-un … dulap. Cum e cel de mai jos, rămas fără uşi şi recuperat de la ghena de gunoi.
Pentru a realiza viitoarea dumneavoastră grădiniţă aveţi nevoie de:
1 dulap cu adâncimea minimă de 20-25 de centimetri, de preferat din lemn cât mai solid
1 palet suficient de rezistent cât să-l susţină
lac pentru lemn (cantitatea depinde de dimensiunea dulapului) şi pensulă pentru aplicare
saci sau pungi de plastic
pământ
seminţe de plante aromatice
Pentru realizarea jardinierei
Esenţial este să vă asiguraţi că structura este solidă, nu prezintă puncte prin care pământul şi apa se poată scurge. Mai apoi să vă asiguraţi că dulapul se alează bine pe paletul de lemn. Paletul este important pentru că previne infiltrarea apei. Ultima parte în realizarea “jardinierei” este impermeabilizarea dulapului. Puteţi folosi resturi de lac pentru construcţii (folosit pentru cabane de lemn), pentru parchet sau chiar bărci. Culoarea are impotranţă doar dacă îi acordaţi atenţie. Eu am folosit unul transparent. Scopul este să împiedicaţi apa să se inflitreze şi să ducă la putrezirea lui. Important este să frecaţi dulapul cu un şmirghel (hârtie abrazivă) pentru a deschide porii lacului vechi, după care aplicaţi lacul nou cu o pensulă, de preferat în două straturi, la interval de 6-12 ore (în fucţie de indicaţiile producătorului înscrise pe cutie).
După lăcuire, aşezaţi dulapul pe palet şi tapetaţi fundul cu pungi sau saci de plastic în 2-3 straturi.
Umpleţi pe trei sferturi dulapul cu pământ. Pământul luat din marginea unei păduri e excelent, e gras şi afânat.
Completaţi cu pământ din comerţ până când dulapul este plin. Tasaţi uşor. Udaţi.
Ce puteţi planta
Acum, că “jardiniera” e gata, puteţi să treceţi la plantarea ierburilor dorite. Ce puteţi planta? Aproape orice verdeţuri. Pătrunjel, busuioc, oregano, salvie, mentă, leuştean, ţelină, rozmarin, muştar, lavandă, ceapă tânără sau usturoi. Şi chiar roşii cherry sau ardei iuţi. Important e să alegeţi plante de care avei nevoie, în funcţie de reţetele favorite, în dauna celor pe care le găsiţi cu uşurinţă. Eu am optat pentru busuioc, leuştean, mărar, rozmarin şi salvie. Şi o tufă de ardei iute.
O să vă alegeţi ierburile preferate. Şi, dacă vă înşelaţi asupra utilităţii, nu e nimic, vă puteţi răzgândi şi schimba ierburile plantate. În fond acum aveţi propria grădiniţă de ierburi aromatice la îndemână.
]]>