Da, avocado nu este ieftin, dar dacă tot îl cumperi de ce să arunci sâmburele care uneori e cam jumate din tot fructul? Sâmbure care conţine 70% din totalul de nutrienţi dintr-un avocado.

Iată nişte sfaturi interesante despre ce poţi face cu un sâmbure de avocado de la cevabun.ro.

Sâmburele de avocado se transformă în pudră cu ajutorul unui blender sau a unui robot de bucătărie. Se desface cu un cuţit în jumătăţi sau sferturi şi se macină până se transformă în pudră după care se lasă la uscat. Se poate păstra în recipiente bine închise la frigider.

Dacă nu aveţi blender, puteţi folosi o răzătoare fină (ca cea de brânză) pentru a rade sâmburele. Nu vă speriaţi dacă îşi schimbă culoarea, pentru că sâmburele, la fel ca pulpa de avocado, se oxidează foarte repede.

Pudra se adaugă în sucuri de fructe, infuzii, supe creme, sosuri sau dressinguri pentru salate. La început, pentru a vă obişnui cu gustul, încercaţi să folosiţi pudra de sâmbure de avocado în cantităţi mici pentru a nu schimba drastic gustul mâncării.

Iată mai jos câteva idei de cum se consumă sâmburele de avocado:

Suc de fructe roşii: ideal este combinaţi pudra de sâmbure de avocado cu fructe cu gust puternic – afine, zmeură, mure, pentru a atentua gustul amar şi taninos. Adăugaţi în blender fructele (pot fi congelate), adăugaţi apă sau lapte (sau bături vegetale de soia, ovăz, migdale, orez) şi amestecaţi bine până obţineţi consistenţa dorită. Adăugaţi pudra de la un sfert de sâmbure şi amestecaţi pentru a omogeniza.

Smoothie de iaurt şi spanac: adăugaţi în blender o mână de frunze de spanac bine spălate, 1 banană, 1 cană de iaurt, 2-3 linguri de afine (pot fi congelate). Amestecaţi bine până obţineţi textura dorită. Adăugaţi o lingură de pudră de sâmbure de avocado şi serviţi.

Citeşte mai mult pe cevabun.ro. 

Pielea de pui nu e neapărat cea mai apetisantă parte a acestei păsări. De fapt a nici unei păsări. În plus medici spun, pe bună dreptate, că pielea de pui conţine prea multă grăsime. Şi, totuşi, ce am putea face din ea? Cea mai bună soluţie este să face jumări de pui, pe exact acelaşi principiu pe care le facem pe cele de porc. Dinco de faptul că o să obţinem o gustare minunată alături de un pahar de bere, o să extragem şi o cantitate de grăsime aromată, excelentă pentru a da gus altor mâncări, în special pilafuri. Dar să vedem cum se face trebşoara asta.

Ingrediente:

• grăsime şi piele de pui
• 2-3 linguri de ulei
• sare
• piper
• boia de ardei, dulce sau iute; ideal afumată

Preparare:

1. Tăiaţi în bucăţi potrivit de mari pielea de pui şi grăsimea rezultată din tranşarea cărnii.
2. Încingeţi la foc mic spre mediu o tigaie adâncă sau, şi mai bine, o cratiţă de tuci, în care adăugaţi uleiul.
3. Adăugaţi bucăţile de piele şi grăsime şi rumeniţi la foc mic.
   Focul nu trebuie să fie prea puternic, pentru a permite extragerea şi rumenirea uniformă.
   Dacă folosiţi o cantitate mică de materie primă, în partea finală a preparării ţineţi vasul înclinat pe foc câteva minute, pentru ca jumările să fie acoperite de untură. Acest procedeu va finisa uniform jumările.
4. Scoateţi bucăţile de jumări cu o spumieră pe o farfurie sau platou tapetat cu şerveţel de hârtie.
5. Presăraţi imediat cu sare, piper proaspăt măcinat şi boia de ardei, după gust.
6. Strecuraţi şi depozitaţi untura. Se poate depozita în frigider câteva săptămâni şi o puteţi utiliza pentru gătirea preparatelor din carne de pasăre .

Jumările de pui se servesc calde sau reci.

Da, da, ai citit bine, e vorba chiar de ce poţi găti într-un filtru de cafea. Prima dată am gătit când am rămas singur într-o cameră de hotel cu un filtru de cafea şi un mini-frigider. Adică de ce un filtru de cafea să stea să zacă acolo toată ziua după ce a făcut câteva minute, dimineaţă, o cafea? Nu, prietene, ai o rezistenţă solidă, un sistem de încălzire şi dozare a apei, aşa că sigur ştii să faci altceva. Şi a ştiut. La început o supă, apoi un ou fiert şi mai încolo crenvurşti. A dat şi greş. Aşa că o să evităm reţetele fără şanse de izbândă dar o să le amintim pentru a le evita şi tu. Dar, în cele din urmă a reuşit să ducă la capăt reţetele de mai jos motiv pentru care mă simt dator să le trasmit mai departe. Evident, ideal, când ai la îndemână un aragaz şi vase pe măsură foloseşte-le. Dacă nu le ai însă poţi încerca şi filtrul de cafea pentru a găti.

Reţete în vasul filtrului de cafea

1. Ceai

Evident, un filtru de cafea poate să facă ceai. Nu e mare filozofie dar trebuie să o notez şi pe asta. Pentru ceai îl poţi folosi în două feluri. La fel ca şi la cafea, pentru ceaiul vărsat (de fructe, negru, etc.) pe care îl pui în filtru de hârtie sau plastic, şi laşi apa fierbinte să picure peste el. Sau, pentru ceaiul la plic, pui apă în rezervorul aparatului şi o laşi să picure fierbinte în carafa aparatului unde pui plicurile de ceai. Le laşi să se infuzeze puţin şi asta e. De ce ai face ceai la filtrul de cafea? Pentru că ai mai mulţi musafiri şi nu a de gând să faci 4-5 ceaiuri pe rând. Simplu!

2. Supă “la plic”

A doua cea mai la îndemână utilizare este să să faci supă la plic. Ştiţi voi care, aia din tăieţei instant din grâu, un plic de condimente şi unul de grăsimi. Nu e cea mai sănătoasă mâncare dar poţi să o faci în cinci minute. Urmăreşte instrucţiunile de pe pachet şi dozează apa în rezervorul dozatorului de cafea. Rupe tăieţeii astfel încât să intre în vasul de cafea şi adaugă conţinutul plicurilor. Opţional, poţi adăuga pentru un plus de gust, un strop de ulei de susan, cozi de ceapă verde tăiate fin şi frunze de coriandru tocate mare. Porneşte aparatul şi lasă să curgă apa fierbinte peste tăieţei. Când apa s-a scurs în întregime mai lasă tăieţeii să se infuzeze încă 3-5 minute. Gata!

3. Ouă fierte

De abia de aici începe gătitul.  Dar nu e nimic complicat. Umple rezervorul cu apă pe trei sferturi şi lasă să picure tot conţinutul fierbinte în vasul filtrului. Adaugă 1 linguriţă rasă de sare şi ouăle cu ajutorul unei linguri (lasă fiecare ou, pe rând, cu o lingură în apa fierbinte, pentru a nu sparge vasul sau ouăle). Nu pune mai mult de 5-6 ouă, în funcţie de dimensiunea vasului. Lasă filtrul pe “încălzire” 8-10 minute (în funcţie de cât de tari vrei să fie). Poţi scoate ouăle şi să le transferi în apă rece pentru un minut pentru a se curăţa mai uşor.

4. Crenvurşti fierţi

Pentru că sunt prefierţi, crenvuştii se gătesc repede şi bine în fitrul de cafea. Iar dacă tot o faci, fă-o ca la carte, nu îi fierbe doar în apă ca amatorii. Ia reţeta de aici şi o să-ţi schimbe viaţa. Fără mişto. La fel ca şi la ouăle fierte, pune apă în rezervorul filtrului şi lasă-o să curgă peste condimente şi crenvurşti. Lasă la cald încă 5-8 minute. Scoate crenvurştii şi serveşte-i cu hrean şi muştar.

5.  Orez fiert

Orezul fiert e o întreagă poveste. Ce trebuie să ştii e că fiecare tip de orez are nevoie de o altă cantitate de apă, în funcţie de conţintul de amidon al bobului. Se calculează la fiecare măsură (ceaşcă, cană) de orez un raport proporţional de lichid (apă, supă). De exemplu, orezul Basamati (indian) sau Jasmine (thailandez) au nevoie pentru fiecare măsură de orez o măsură şi jumătate de apă (pentru o cană de orez pui o cană şi jumătate de apă), orezul normal şi cel prefiert au nevoie de două măsuri de lichid pentru fiecare măsură de orez iar pentru fiecare cană de orez integral ai nevoie de două căni şi jumătate de lichid. Îţi recomand să fierbi în vasul filtrului de cafea doar orez Basmati, cel mult orez normal, prefiert.  Simplu, măsori cantitatea de orez şi de apă aferentă. Pui orezul în vas şi apa în rezervor şi o laşi să picure peste orez. Laşi să fiarbă la “foc” mic şi când orezul a absorbit aproape toată apa, opreşti aparatul şi îl laşi să absoarbă tot lichidul. Toate povestea orezului fiert e aici. În zece minute e gata!

6. Pilaf

Exact prietene, ai citit bine, poţi face şi pilaf în aparatul ăsta, dacă altul n-ai la îndemână. Îţi dau o reţetă aproximativă ca să vezi cum stă treaba. E o reţetă pentru două persoane. Să zicem că foloseşti un orez prefiert, ceea ce e foarte ok. Ai nevoie de o cană de orez, 2 căni de apă, 1 cub de concentrat de supă de pui, 200 grame de piept de pui, 1 ceapă mică şi un morcov pe măsură, 4-5 linguri de ulei, 1 foaie de dafin, piper proaspăt măcinat şi, opţional, boia de ardei dulce. Acum, cureţi ceapa şi morcovul şi le dai pe răzătoare sau le tai foarte mărunt. Apoi tai cubuleţe şi carnea. Acum, pui uleiul în vasul aparatului (nu pui pic de apă în rezervor încă!) şi sotezi ceapa şi morcovul în sensul că le laşi să bolborosească acolo vreo zece minute până când ceapa se înmoaie şi uleiul se îngălbeneşte de la morcov. Agită şi amestecă din când în când. Adaugă cubuleţele de pui şi amestecă bine. Pune din nou vasul “pe foc” şi aşteaptă să se albească puiul. Acum poţi pune apa (2 căni de apă) în rezervorul filtrului de cafea. Adaugă în vas cubul de supă, foaia de dafin şi, opţional, 1/4 linguriţă de boia. Aşteaptă să curgă toată apa din rezervor peste carne şi lasă să “fiarbă” totul cam zece minute să se pătrundă carnea. Adaugă orezul în vas şi lasă la fiert până când orezul a absorbit aproape toată apa. Adaugă piperul, amestecă, opreşte aparatul şi lasă vasul să absoarbă tot lichidul. Gata pilaful, tati!

7. Cuşcuş

N-o să-ţi ascund că cuşcuşul e unul dintre mâncărurile mele favorite. Se face simplu pentru că e prefiert. Şmecheria e să îi dai să absoarbă supă, să îi adaugi ulei şi mirodenii. Mai apoi, fructe uscate, bucăţele de carne (de exemplu cârnăciori semi afumaţi) şi ce mai vrei tu. Cuşcuşul are nevoie de 1 măsură şi jumătate de supă la una de cuşcuş. De exemplu, pui o cană şi jumătate de apă în rezervorul aparatului de cafea şi un cub de concentrat de supă de pui în vasul de sticlă împreună cu 4-5 linguri de ulei de măsline, câţiva stopi de zeamă de lămâie şi 1 linguriţă rasă de pudră de curry. Când tot conţinutul rezervorului a curs în vas, amestecă bine pentru ca cubul de supă să se dizolve, opreşte aparatul şi adaugă 1 cană de cuşcuş. Lasă vasul la cald timp de 5 minute. Scoate vasul şi afânează cu o furculiţă pentru ca boabele să se desprindă frumos. Ca să înţelegi cum se face cuşcuşul vezi povestea aici.

8. Legume la abur

Poţi să “găteşti” şi legume la abur în vasul de sticlă al filtrului de cafea. Ideea e să foloseşti puţină apă, maxim o jumătate de cană, şi să nu supraîncarci vasul cu legume. Funcţionează cel mai bine cu broccoli şi conopidă (desfăcute în florete), care nu au nevoie de un timp îndelungat de gătire dar şi cu rădăcinoase (morcovi, ţelină, pătrunjel, curăţate şi tăiate în fâşii pe lungime) şi chiar cartofi (tăiaţi cubuleţe). Pune apa în rezervor, legumele în vasul de sticlă şi lasă natura să lucreze jumătate de oră. Poţi să stropeşti legumele cu ulei de măsline şi zeamă de lămâie. Un pic de sare şi piper nu o să strice niciodată. Ca secret îţi pot vinde doi căţei de usturoi pe care să îi pui în vasul de sticlă împreună cu legumele ca să le dea un plus de gust. Gata, ca deja am spus prea mult.

9. Mazăre fiartă

Mazărea congelată se face minunat în vasul de sticlă al filtrului de cafea. Pune mazăre congelată (2-3 căni) direct în vasul de cafea. Adaugă o lingură de unt peste şi 1 linguriţă de sare. Pune în rezervorul filtrului de cafea o jumătate de cană de apă şi lasă-o să curgă peste mazăre. Mai lasă mazărea încă zece minute şi poţi să o serveşti.

10. Peşte sau pui

De ce ai face mazăre în filtrul de cafea? Ca să o serveşti alturi de pui sau peşte. Exact, poţi găti piept de pui tăiat felii sau peşte file de peşte (de preferat de peşte alb sau somon) în vasul filtrului de cafea. E o reţetă de “poşare”, de gătit înăbuşit. Condimentează după gust peştele sau puiul şi pune-l în vasul de sticlă împreună cu 2-3 linguri de ulei (de măsline dacă ai) şi 4-5 linguri de apă. Lasă-l pe funcţia de încălzire 15-20 de minute. În funcţie de cât de mari sunt bucăţile de carne sau peşte.

11. Fructe de mare

Ştiu, deja e prea mult, dar tot trebuie să ţi-o spun. Pentru că se poate. Midiile, de exemplu, sau creveţii, au nevoie de un timp foarte scurt de gătire, aşa că dacă nu ai altă cale le poţi găti chiar şi în filtrul de cafea. Cel mai la îndemână e să le pui curăţate, cu ulei de măsline, usturoi pisat, 3 linguri de apă şi trei de vin alb sau lămâie în vasul filtului de cafea. Adaugă şi o foaie de dafin pentru midii. Acum lasă totul pe funcţia de încălzire pentru 8-10 minute. Gata-i treaba. Serveşte cu pătrunjel proaspăt tocat.

12. Linte fiartă

Am avut dubii cu lintea. Dar funcţionează. Las-o la înmuiat câteva ore în apă rece. Apoi transferă lintea în vasul de sticlă al filtrului de cafea şi acoper-o cu apă. La o cană de linte înmuiată ai nevoie de una şi jumătate de apă. Lasă lintea la fiert pentru minim o jumătate de oră. Verifică din când în când dacă e fiartă. În partea finală adaugă sare sau concentrat de supă. Gata. O poţi folosi după cum doreşti. Dacă nu ai o idee mai bună, las-o să se răcească şi foloseşte-o într-o salată (amestec-o cu roşii, ton scurs din conservă, ceapă roşie tocată, ulei şi un strop de lămâie).

13. Compot

Hai că am ajuns şi la deserturi. Să începem cu un compot. Merge de minune cu fructe care nu au nevoie de un timp de gătire prea lung. Îl recomand pentru piersici, mere sau pere. De exemplu, pentru un compot de mere, curăţă 2 fructe şi îndepărtează-le cotorul. Pune fructele tăiate cuburi împreună cu 6 linguri de zahăr, puţină zeamă de lămâie (menţine culoarea fructelor), 2 căni de apă rece şi puţină scorţişoară. Lasă totul să “fiarbă” 10 minute. Cam gata.

14. Fondue de ciocolată

Dacă multe dintre reţete sunt doar nişte improvizaţii, în cazul acestei reţete filtrul de cafea e chiar recomandarea. Foloseşte 200 de grame de ciocolată şi tot cam atâta smântână dulce grasă. Rupe ciocolata bucăţi şi pune-o împreună  cu smântâna dulce în vasul filtrului de cafea. Când ciocolata s-a topit amestecă totul bine şi treci la treabă. Cu ajutorul unei furculiţe cu coadă lungă scufundă bucăţi de fructe (banane, kiwi, căpşuni, piersică,etc.) în ciocolata topită şi las-o câteva secunde să se “glazureze”. Asta e!

15. Ciocolată caldă

Dacă tot am ajuns la ciocolată ar fi păcat să ratezi tocmai ciocolata caldă. E de fapt o cacao mai legată şi mai aromată.  Pentru două porţii ai nevoie de 2 linguriţe cu vârf de cacao pură, patru linguri de zahăr, 2 linguriţe rase de amidon şi două căni de lapte gras şi un vârf de cuţit de şcorţişoară opţional. Amestecă cacaoa cu amidonul şi adaugă treptat puţin lapte. Amestecă pentru a nu se forma cocoloaşe. Amestecă cu restul de lapte, scorţişoara şi zahărul în vasul filturlui de cafea. Porneşte aparatul şi lasă-l să încălzească conţinutul câteva minute. Gata-i ciocolata caldă!

16. Vin fiert

La băuturi, vinul fiert e cel mai la îndemână. Rulouri de scorţişoară, câteva cuişoare, boabe de piper, poate felii de mere. La toate astea adaugi vin (de preferinţă roşu) şi zahăr după gust. Lasă vinul să se infuzeze direct în vas timp de câteva minute. Avantajul este că alcoolul nu se evaporă şi filtrul de cafea păstrează vinul cald. Ce-ţi poţi dori mai mult?! Poţi să lucrezi elegant şi să pui vinul direct în rezervor şi condimentele în fitrul de hârtie al aparatului. Însă zahărul pune-l direct în vasul de sticlă.

17. Grog

Băutură marinărească, iernatică, grogul este ideal de făcut în vasul filtrului de cafea. E o băutură aromată, tare, pe bază de rom. Pentru două porţii, pune 150 de ml de rom brun în vasul filtrului de cafea, adaugă 2 linguri bune de zahăr sau 3 de miere, scorţişoară şi cuişoare. Pune 2 căni de apă în rezervorul aparatului şi pune-l în funcţiune. Când toată apa s-a scurs peste rom grog-ul e gata. Serveşte-l fierbinte.

Reţete pe placa filtrului de cafea

Nu sunt mare amator de gătit pe placa filtrului de cafea, baza metalică pe care se încălzeşte vasul de sticlă termorezistentă, în special în cazul preparatelor care au nevoie de ulei şi care murdăresc aparate. Însă, recunosc, că unele lucruri se pot realiza binişor. Ca să nu murdăreşti aparatul îţi recomand să pui o folie de aluminiu pe placa aparatului, în felul ăsta nu se va murdări.

18. Sandviş cu brânză

Printre lucururile pe care le poţi face pe un placa unui filtru de cafea e sandvişul cu brânză. E la mintea cocoşului. Pui felii de brânză între felii de pâine toast. Ungi exeriorul sandvişului cu puţin ulei sau unt (ca să facă crustă frumoasă), şi îl pui direct pe placa aparatului de cafea pornit. Îl rumeneşti frumos pe ambele părţi.

19. Încălzit conserve

Ştiţi nenorocitele alea de conserve de cârnăciori sau costiţă cu fasole care îţi dau dependenţă? Sau mazăre cu cârnăciori? Ei, bine, se încălzesc de minune pe placa aparatului de cafea. Desfă conserva (când e fierbinte o să-ţi fie mult mai greu) şi pune-o pe placa aparatului. Amestecă uşor din când în când.

20. Prăjit cârnăciori sau bacon

Baconul (care este prefiert) sau cârnăciorii (semiafumaţi) şi chiar hot dog-ul se pot frige direct pe placa aparatului de cafea. Recomand cu tărie taparea cu folie de aluminiu înainte.

21. Ouă ochiuri

Da, dacă se pot face pe o piatră încălzită la soare, e evident că se pot găti şi pe placa aparatului de cafea. Un strop de ulei, sare şi piper. Dacă ştii să le faci în tigaie o să ştii să le faci şi aici.

22. Pui sau peşte “la grătar”

Feliile subţiri de peşte sau pui, condimentate şi stropite cu ulei, se pot frige pe placa fierbinte a filtrului de cafea.

23. Legume la “grătar”

Dovlece tăiaţi felii subţiri, vinete, ardei, roşii, ciuperci. Toate se pot face pe placa filtrului de cafea. Stropeşte-le după cu ulei, o linguriţă de oţet în care ai dizolvat o linguriţă de zahăr, un căţel de usturoi făcut pastă cu latul cuţitului, sare şi piper după gust.

24.Clătite americane

Cercul plăcii de la fitrul de cafea e forma ideală pentru a face clătite americane. Însă trebuie să o faci direct pe placă, fără folie de aluminiu. Ia reţeta de aici şi treci la treabă.

25. Fructe “la grătar”

Merele, piersicile, perele dar şi alte fructe îşi intensifică gustul prin caramelizarea zaharurilor atunci când sunt puse “pe grătar”. Pune-le pe placa filtrului de cafea, apoi unge-le cu miere, presară-le cu scorţişoară pudră şi serveşte-le simple sau cu îngheţată de vanilie alături.

Oţetul, acidul acetic sau acidul etatonic, este un lichid incolor cu miros pătrunzător şi iritant care se regăseşte de regulă în orice casă. Folosit cu predilecţie la gătit şi conservat, oţetul are multe alte calităţi extraculinare  la care -probabil – nici nu ne-am gândit. Fiind un acid slab ajută fără să distrugă, omoară bacteriile, curăţă, împrospătează şi dezinfectează. Păstrează tot timpul o sticlă de oţet la îndemână pentru că o să ai nevoie de el. Mai ales după ce citeşti materialul de mai jos.  

• Îndepărtează calcarul
  Oţetul este  unul dintre acizii cei mai la îndemână atunci când vine vorba de îndepărtarea petelor de calcar din maşina de spălat, robineţi, fier de călcat, calorifere, căzi, chiuvete, robineţi şi în general de oriunde acesta îşi face de cap. Vezi pe larg cum să îndepărtezi calcarul folosind oţetul.
• Distruge mucegaiul
  Pune oţet într-un vechi flacon de detergent de geamuri şi puverizează-l direct pe perete. Repetă operaţiunea după câteva ore de câte ori e nevoie pentru a omorî mucegaiul. Este indicat în special pentru ziduri, unde clorul (care este eficient de felul lui) devine insuficient pentru că nu se absoarbe în suprafeţe poroase.
• Distruge buruienile din grădină
  Aplicat cu atenţie pentru a nu distruge culturile folositoare, oţetul poate fi folosit pentru “arderea” buruienilor nedorite din grădini, acidul acestuia fiind deosebit de eficient pentru această sarcină.
• Îndepărtează mătreaţa
  Aplicat după spălare, în combinaţie de o cană de oţet la două căni de apă caldă, oţetul îndepărtează până la sută la sută (vorba reclamei) mătreaţa. Atenţie la scapul sensibil deoarece poate provoca arsuri.
• Curăţă lentilele ochelarilor
  Pentru a îndepărta urmele grase de pe lentilele ochelarilor, pune câte o picătură pe fiecare lentilă şi şterge cu o cârpă curată.
• Scade febra
  Febra scade mult mai repede dacă persoana aflată în suferinţă ia o aspirină, se înveleşte bine – pentru a transpira –  şi o dată la 40-60 de minute i se administrează o frecţie rapidă cu oţet, după ce se înlătură hainele ude. După frecţia cu oţet se schimbă hainele transpirate. Se repetă operaţiune de 2-3 ori.
• Îndepărtează petele de deodorant
  Una dintre cele mai frecvente probleme în folosirea deodorantelor solide (roll-on) constă în apariţia pe haine, în special cele de culoare închisă, a petelor “de deodorant”. Din fericire aceste pete se pot îndepărta prin spălarea manuală cu apă, detergent şi oţet.
• Îndepărtează negilor
  Se amestecă oțet din mere cu glicerină pentru a obține o loţiune ce aplicată zilnic pe negi duce la dispariția acestora.
• Hidratează pielea
  Oţetul ajută la hidratarea pielii pentru că reduce duritatea apei; adaugă 2 linguri de oţet în apa din cadă şi o să vezi diferenţa.
• Reduce durerile din gât
  Gargara cu oţet reduce semnificativ durerile de gât. Se pun două linguriţe de oţet într-un pahar cu apă şi se face gargară 1 minut, apoi se înghite apa. Dacă durerea persistă, se repetă gargara de mai multe ori.
• Tratează arsurile solare
  Dacă rămâi fără cremă de protecţie solară, poţi folosi oteţul ca soluţie alternativă pentru tratarea arsurilor pielii. Aplică oţet pe zonele pielii afectate de arsuri solare și frecă uşor. Roşeaţa se va diminua, la fel şi senzaţia de mâncărime. Evident, cremele sunt mult mai eficiente; foloseşte oţetul doar în caz de urgență.
• Curăţă maşina
  Oţetul nu este atât de gros ca loţiunea de lustruire pentru maşini, dar aciditatea şi consistenţa sa curăţă foarte eficient praful şi murdăria întărită. Aplică oţet din abundenţă pe o lavetă şi frecă bine. Maşina va arată mai frumoasă şi lucioasă ca niciodată. Vezi aici şi cum să-l foloseşti în detergentul pentru maşină.
• Reduce sughiţul
  Unii oameni scapă de sughiţ cu un simplu pahar cu apă în timp ce alţii trebuie speriaţi bine. O altă soluţie este oţetul. Înghite o lingură de oţet şi adio sughiț.
• Împrospătează legumele
  Dacă ai legume cu părți mai ofilite şi trecute, dar pierzi foarte mult prin tăiere, pregăteşte o soluţie din apă şi oţet şi spală legumele bine. Aceeaşi soluţie e foarte eficientă pentru fructele de pădure sensibile. Clăteşte-le bine cu ea şi vor dura mai mult.
• Îndepărtează petele de transpiraţie
  Nu e de glumit cu petele de transpirație. Sunt inestetice şi foarte neplăcute, mai ales pe hainele favorite. Cu o soluţie ce conţine o parte de oţet la 3 părţi de apă, petele se curăţă foarte bine.
• Alungă furnicile
  Furnicilor nu le place oţetul deloc. De aceea, dacă pui picături de oţet bine plasate pe pragul uşilor sau pe coridoarele de acces în casă, cu siguranță furnicile te vor ocoli.
• Înlătură mirosul de clor
  Tocătorul de bucătărie se dezinfectează cel mai bine cu clor, în special pentru a înlătura mirosurile de ceapă, peşte etc., însă în locul mirosurilor neplăcute o să rămâi cu cel de clor. Pentru a îndepărta mirosul de clor, clăteşte tocătorul cu oţet.
• Dezinfectează şi tratează rănile
  Te-ai rănit şi nu ai niciun dezinfectant la îndemână? Foloseşte oţet nediluat direct pe rană. Oţetul (diluat la 5% pentru că e vorba de o aplicare prelungită – bandaje – pe rană) s-a dovedit eficient în tratarea unor bacterii insensibile chiar şi la antibiotic, cum este Pseudomonas aeruginosa.
• Pregăteşte solul
  Există unele plante ce preferă solul acid care le ajută să aibă flori mai frumoase. Toarnă câteva picături în ghiveciul respectiv. Atenție: studiază cu atenție ce sol preferă planta înainte de a turna oţetul.
• Curăţă unghiile
  Pentru fumători, oţetul poate fi folosit la îndepărtarea petelor de tutun de pe unghii. Aplică 2-3 picături de oţet pe unghii şi freacă bine cu o bucată de vată sau tifon. Petele vor deveni din ce în ce mai estompate.
• Împrospătează rufele
  Oţetul funcţionează foarte bine şi ca balsam de rufe pe care le împrospătează la un preţ de nebătut. Adaugă un păhărel de oţet în compartimentul de balsam al maşinii de spălat. După uscare hainele vor avea un miros proaspăt şi curat. În plus îţi va proteja maşina de spălat de depunerile de calcar.
• Curăţă proteza
  Cu toţii ne dorim o dantură frumoasă, curată şi fără bacterii nocive, nu-i aşa? Acidul din oţet ucide multe din bacterii prin simpla atingere. Ţine proteza în apă cu oţet cât nu o foloseşti.
• Curăţă ustensilele
  De asemenea, dorim ca ustensilele din bucătărie să fie curate. Curăţate cu oţet, vor fi curate și dezinfectate. Toarnă câteva picături de oţet pe furculiţe, linguri, alte ustensile înainte de a le spăla.
• Îndepărtează mirosurile din borcanele folosite
  Dacă refoloeşti borcanele, fie pentru că sunt încăpătoare, fie pentru că îţi place modelul, poţi scăpa de mirosurile date de ce a fost înainte în ele dacă freci bine borcanul cu oţet. Lasă oţetul să acţioneze puțin, apoi spălă cu detergent de vase şi clăteşte cu apă din abundență.
• Curăţă mobila
  Mobila veche, în special cea de metal, îşi poate recăpăta frumuseţea şi luciul de odinioară curaţată cu o soluţie ce conține oţet şi ulei de măsline. Acelaşi amestec este util şi pentru îndepărtarea petelor de pe mobila din lemn.
• Îndepărtează petele de pe covoare
  Oţetul e aspirina celor care nu reuşesc să scoată petele din covoare, în special din cele deosebite. Toarnă oţet pe pată şi freacă cu o cârpă curată până dispar.
• Îndepărtează grăsimea – Când trebuie să speli o tigaie în care grăsimea s-a învechit şi vrei să economiseşti timp, toarnă oţet peste grăsime şi frecă un pic. Grăsimea se va lua mai uşor de pe tigaie. Dacă se încăpăţânează, toarnă oţet şi lasă-o să se înmoaie câteva minute.
• Dă luciu pielii
  Dacă vrei să redai strălucirea articolelor din piele, curăţa-le cu o soluție din oţet şi ulei de in.
• Împrospătează aerul
  Fie că e vorba de frigiderul care absoarbe mirosurile din alimente, fie că e vorba de camerele din casă ce au un miros stătut, poţi folosi oţetul ca “deodorant” de cameră. Dacă adaugi în oţet ierburi aromate (lavandă, rozmarin), o să ai un un aer proaspăt, fără mirosuri neplăcute. Pentru frigider, toarnă câteva linguri de oţet în apa cu care speli frigiderul pentru a înlătura mirosurile.
• Ajută la curăţarea peştilor de solzi
  Dacă vrei ca solzii să se ia mai uşor când cureţi peştele, frecă peştele cu oţet cu câteva minute înainte. Oţetul va acţiona ca un lubrifiant, iar solzii se vor desprinde mai uşor.

Diferenţa dintre o carne scumpă şi una ieftină constă nu doar în gust ci şi în frăgezimea acesteia, cât de uşor este de mestecat şi digerat. Iar diferenţa este radicală mai ales în cazul cărnii de vită unde o bucată de carne poate valora cât masa pe o săptămână a unei familii. Şi este şi mai uşor de sesizat când se găteşte la grătar.

De ce o carne de vită nu este egală cu altă carne de vită? Există mai multe aspecte. Unele anatomice, legate de rasa, vârsta şi sexul animalului, de modul în care a fost crescut şi hrănit. De exemplu vita Kobe este hrănită cu bere şi masată pentru a dezvolta straturi de grăsime intercalate cu cele de carne iar vitele argentinene sunt crescute pe păşuni imense. De cum este tratată carnea în timpul sacrificării şi după. Carnea maturată zile şi săptămâni se frăgezeşte şi devine mai suculentă. Şi, nu în ultimul rând, de cum este gătită. Carnea fiartă la oala sub presiune o să fie mai moale decât cea friptă pe grătar. Şi, pentru că nu ai intrat aici ca să înveţi cum să creşti vaci, ne vom ocupa de ultimele aspecte: ale tratării şi gătirii cărnii. Te vom învăţa cum să-ţi transformi o banală bucată de carne într-o friptură suculentă. Simplu şi, evident, ieftin.

Există două tipuri de procese care se pot aplica unei bucăţi de carne pentru a o face mai fragedă: fizice şi chimice. Nu te speria, nu implică mecanica cuantică şi nici utilizarea de acid clorhidric. E ceea ce facem zi de zi în bucătărie.

Frăgezire fizică (mecanică)

Constă în exercitarea unei presiuni uniforme pe suprafaţa cărnii pentru a rupe legăturile care o fac să fie dură. Cea mai cunoscută unealtă pe care o folosim în acest sens este ciocanul pentru şniţele. O altă invenţie, de origine americană, este tenderizatorul (frăgezitorul, dacă ţinem neapărat să-l traducem) este un dispozitiv prevăzut cu mai multe lame (de la câteva zeci la câteva sute, în funcţie de dimensiune) care taie ţesutul pentru a preveni rigidizarea şi strângerea lui în timpul gătirii. Dezavantajul acestui instrument este că mânuit necorespunzător poate ciopârţi carnea.

Frăgezirea chimică

Acest tip de frăgezire constă în marinarea bucăţilor de carne în contact cu alte ingrediente. Cel mai utilizate sunt acizii (vin, oţet, lămâie, iaurt, roşii etc.). Dar se utilizează de asemenea condimente (cum e ghimbirul), bere, cafea sau chiar cola! Mai multe despre procesul de marinare poţi citi aici. Iar o listă cu marinate găseşti aici.

Cea mai eficientă şi mai ieftină frăgezire

Hai că am lungit-o destul cu teoria. Am ajuns şi la subiectul propriu zis. Cea mai ieftină şi eficientă frăgezire, care prezintă avantajul de a pregăti carnea fără a o rupe sau a-i schimba gustul, este sărarea cărnii înainte de a o pune pe grătar. Probabil că ai auzit că nu se sărează carnea înainte de a o pune pe grătar. Şi e adevărat. Sarea deshidratează carnea dacă o sărezi cu puţin timp înainte de frigere. Secretul e timpul şi tipul sării: să o sărezi înainte cu o oră-o oră şi jumătate.

Cum se procedează

Poţi folosi metoda şi pentru alt tip de carne (fără grăsime şi piele, sarea se aplică direct pe carne), nu doar pentru cea de vită dar cea mai mare diferenţă de preţ între carnea obişnuită şi cea de import este cea la carnea de vită. Alege bucăţi de muşchi sau antricot de viţel sau vită şi porţionează-le (nu mai groase de două degete). Apoi presară-le cu sare grunjoasă pe ambele părţi. Cam o linguriţă pe fiecare parte. Foarte important: foloseşte sare de mare, are o salinitate redusă şi este perfectă pentru această metodă. Dacă totuşi nu ai sare de mare, redu la jumătate cantitatea de sare. Lasă carnea la temperatura camerei între o oră şi o oră şi jumătate.Poţi adăuga împreună cu sarea şi condimente (rozmarin zdrobit, usturoi pisat, etc.) pentru a da gust cărnii înainte de a o pune pe grătar. Sarea se va topi în întregime sau aproape în întregime iar pe suprafaţa cărnii se va forma lichid. Procesul de făgezire a cărnii prin osmoză e încheiat. Acum poţi şterge carnea cu un şervet uscat şi o poţi prepara după preferinţă.

În acest fel poţi frăgezi şi carnea de porc, de curcan sau chiar de vânat. Atenţie, funcţionează doar dacă sarea se aplică pe carne, nu pe grăsimea sau piele (care conţine multă grăsime) şi nu sunt hidrosolubile.

Nu arunca niciodată ierburile aromatice şi, mai ales, nu le lăsa să se ofilească prea mult. În general verdeţurile rezistă câteva zile (mai multe în cazul rozmarinului), în frigider, în pungi închise sau cu tuplinile scufundate într-un vas cu apă.  Însă, dacă ai prea multe sau pur şi simplu nu ai la ce să le foloseşti acum, poţi să le conservi pentru mai târziu. Cel mai bine e să le conservi în ulei, de preferabil de măsline, pe care să îl foloseşti împreună cu ierburile în reţete. Sau, după caz, în oţet.

Ce ierburi să conservi

Poţi să conservi aproape orice fel de ierburi în ulei însă, cu adevărat important, e să conservi ierburi care merită, care dau o plus valoare uleiului pe care îl aromează, care au o valoare ridicată şi/sau se găsesc mai greu în sezonul rece. De exemplu, nu are niciun rost să conservi pătrunjelul în acest fel. Pătrunjelul se conservă cel mai bine spălat, zvântat bine, tocat şi congelat. Însă poţi conserva şi aroma uleiul cu rozmarin, busuioc, salvie, etc. Să vedem cum se face.

Ulei aromat

Probabil ai văzut în restaurantele sau magazinele italiene sticle de ulei în care plutesc ardei iuţi, rămurele de rozmarin şi/sau căţei de usturoi. Exact asta ar trebui să faci şi tu. În acest caz nu e vorba atât de conservarea ierburilor cât de aromarea uleiului de măsline în perspectiva folosirii lui ulterioare.

Cum se face

Simplu! Se spală ierburile, se zvântă bine pentru a nu avea apă, se pun în sticle şi se toarnă ulei de măsline peste ele astfel încât să le acopere. Nu exageraţi cu cantitatea de ierburi deoarece o să rezulte un ulei excesiv de intens, cu gust mai degrabă neplăcut decât plăcut. Aromarea se va face simţită după 2 săptămâni. Se păstrează în sticle închise, departe de razele soarelui.

Combinaţii

• Ulei aromat italian: Pentru 500 ml de ulei de măsline la care se adaugă 1-2 ardei iuţi uscaţi, o crenguţă de rozmarin şi 3-4 căţei de usturoi. Dacă nu vă place unul dintre cele trei ingrediente puteţi să renunţaţi la unul din ele. Se foloseşte la salate, sosuri de paste, pe pizza, pentru cartofi la cuptor.
• Ulei aromat cu coajă de lămâie: 500 ml ulei de floarea soarelui, coaja (doar partea galbenă) de la 2 lămâi. Se foloseşte pentru paste şi salate.
• Ulei cu ierburi de Provence: 500 ml de ulei de măsline şi câte o crenguţă de rozmarin, cimbru, oregano, măghiran. Se foloseşte la fripturi, cartofi copţi, tocăniţe.
• Ulei cu dafin şi usturoi: 500 ml ulei de floarea soarelui, 4-5 căţei de usturoi, 10-12 boabe de piper întregi. Se foloseşte pentru tochitură, cartofi la cuptor sau pilafuri.
• Ulei aromat cu oregano: 500 ml ulei de măsline, 5-6 măsline întregi zdrobite, 1 crenguţă de oregano. Se foloseşte în special pentru preparate greceşti. Cum este salata grecească.
• Ulei cu salvie: 500 ml ulei de măsline, 1 crenguţă de salvie, 2-3 căţei de usturoi. Se foloseşte pentru cărnuri de vită sau pui. Vezi saltimbocca de vită sau pui.
• Ulei cu cimbru: 500 ml ulei de floarea soarelui, o crenguţă de cimbru, 3-4 căţei de usturoi, 10-12 boabe de piper. Se foloseşte la fripturi şi tocăniţe.

Oţet aromat

Unele ierburi se pretează mai bine la aromarea oţeturilor decât uleiurilor datorită modului în care vor fi utilizate ulterior. Spre deosebire de uleiuri, cantitatea ierburilor este mult mai mare. Practic se umple pe trei sferturi vasul cu ierburi (întregi sau tăiate mare) şi se completează cu oţet alb.

• Oţet cu leuştean: tulpini proaspete de leuştean şi oţet alb.
• Oţet cu tarhon: e legătură mare de tarhon spălat şi zvântat şi oţet alb.
• Oţet cu ţelină: 1 legătură mare de tulpini de ţelină şi oţet alb.
• Oţet cu mărar: 1 legătură mare de mărar şi oţet alb.

Oţeturile cu ierburi se folosesc pentru ciorbe, pentru sosuri şi tocăniţe (ciulama). Se foloseşte atât planta din oţet tocată, cât şi oţetul.

Cuburi de verdeţuri în ulei

O altă modalitate pentru păstrarea verdeţurilor este congelarea lor în ulei de măsline. Avantajul acestei metode este că menţine culoarea verde, intensă, a verdeţurilor astfel conservate. În acelaşi timp cantitatea de ulei de măsline, folosit pentru a evita deshidratarea ierburilor, este mult redusă.

Cum se face

Se spală şi se zvântă verdeţurile. Se toacă după preferinţă şi se pun în tava pentru cuburi de gheaţă a frigiderului. Dacă nu ai o astfel de tavă poţi folosi orice alte forme mici aflate la îndemână, de exemplu, un cofrag de ouă din plastic, spălat şi uscat. Toarnă ulei (de preferinţă de măsline) peste ierburi până se acoperă. Introdu tava în poziţie perfect orizontală la congelator. În câteva ore să arate ca şi cuburile din imagine. Le poţi scoate din forme şi păstra într-o cutie de iaurt sau margarină în congelator. Le poţi adăuga congelate direct în mâncare, în timpul procesului de gătire.

În timp ce făceam o bază de supă la o şcoală de bucătari, Petrişor Tănase (da, bucătarul ăla cu mustăcioară pe care l-ai văzut pe la televizor) mi-a povestit de experienţa pe care a avut-o în Africa şi de dimensiunea sărăciei de acolo. Şi mi-a spus că de atunci are o altă idee asupra risipei pe care o facem noi aruncând mâncarea la gunoi şi că foloseşte inclusiv cojile de zarzavat bine spălate pentru a face baza de supă. Şi mi-a transmis şi mie acestă perspectivă asupra risipei, iar acum o dau mai departe.

Pe scurt, sfatul sună aşa: nu arunca NICIODATĂ resturile de zarzavaturi (morcovi, ţelină, pătrunjel, ceapă, etc.) sau de carne crudă (oase, articulaţii, gheare şi copite, piele). Sună greţos? Asta pentru că nu ai văzut încă o fabrică care produce industrial concentrat (pudră, cuburi, etc.) amestecând saci de grăsimi, sare, monoglutamat de sodiu şi legume deshidratate. Ceea ce o să realizezi din aceste nimicuri pe care de altfel le-ai arunca la gunoi o să fie NATURAL şi făcut de TINE. Practic, o să faci exact ceea ce fac cele mai bune şi mai serioase restaurante din lume. Și în plus, vei folosi deja ce ai în casă și nu vei mai cheltui alți bani pe concentratele din magazin.

Foloseşte-le pentru a face o bază de supă, din care poţi prepara imediat, peste o săptămână sau o lună, o ciorbă, un sos sau aproape orice mâncare, de la o tocăniţă la un pilaf.

Ce să faci

Există şase tipuri de bază de supă pe care le poţi face:

1. Legume (care se face doar din zarzavaturi). Se poate folosi aproape la orice fel mâncare.
2. Ciuperci (se face din zarzavaturi şi resturi de ciuperci). Se utilizează pentru supe şi mâncăruri de ciuperci.
3. Pui (se realizează din zarzavaturi şi resturi de carne de pui). Se utilizează pentru supe şi mâncăruri pe bază de carne de pasăre, peşte sau porc.
4. Vită (se produce din zarzavaturi şi resturi de carne de vită). Se foloseşte pentru supe şi mâncăruri pe bază de porc, vită, oaie, capră sau vânat.
5. Peşte (se face din zarzavaturi şi resturi de peşte: cozi, capete, oase rezultate după filetare) şi se utilizează pentru preparate pe bază de peşte şi/sau fructe de mare.
6. Porc. Se face rar şi doar pentru produse specifice deoarece carnea de porc este grasă. Se poate utiliza, după degresare, pentru a realiza mâncăruri pe bază de carne de porc.

Specialiştii fac şi baze din alte cărnuri rare, cum sunt cele de vânat, dar dacă eşti un specialist deja ştii tot ce trebuie să faci:)

Cum să începi

• Spală bine, folosind o perie, zarzavaturile înainte de a le curăţa. Astfel o să poţi folosi şi cojile. Pune deoparte tot ce nu este murdar, pătat, cu urme de putrezire.
• Nu arunca zarzavaturile zbârcite şi deshidratate.
• Pune deoparte cojile şi resturile de morovi, ţelină, pătrunjel, ceapă, etc.
• Păstrează oasele, resturile de piele, articulaţii, gheare, etc.
• Nu amesteca tipurile de carne între ele.
• Dacă nu ai suficiente zarzavaturi pentru a merita să faci o supă, păstrează-le în frigider sau congelator până ai destule pentru a face o bază.
• Fă pungi cu resturile de carne şi păstrează-le în congelator până le vei utiliza pentru a face baza de supă.

Cum să le prepari

Baza de legume. Pune la fiert morcovi, albitură (ţelină, pătrunjel, păstârnac) sau tulpină de ţelină şi ceapă. În mod normal pentru 1 kilogram de morcov se pune între un sfert şi o jumătate de kilogram de albitură şi o ceapă mare (păstraţi ultima coajă a cepei, o să dea o culoare galbenă, plăcută supei!). Zarzavaturile se pun la fiert în apă rece. Cantitatea de apă variază în funcţie de timpul de fierbere şi de concentraţia dorită. De exemplu, pentru 1,5 kilograme de zarzavat poţi pune 8 litri de apă. Fierbeţi la foc mic, şi culegeţi spuma care se formează la suprafaţă şi care va tulbura supa. După 15 minute adăugaţi 1 lingură de sare (mai poţi adăuga la final), 1 linguriţă de boabe de piper şi 2-3 foi de dafin. După alte 15 minute poţi lua oala de pe foc şi strecura supa. Din puţină supă şi resturile de legume la care adaugi un cartof fiert şi puţină pastă de tomate poţi face o cremă de legume. Restul de supă se asezonează cu sare după gust şi se foloseşte pentru mâncăruri pe bază de carne de pui. Pentru un plus de gust zarzavaturile se pot sota înainte de fierbere în puţin ulei (preferabil de măsline). Opţional, pentru un plus de aciditate, se adaugă 1-2 frunze de varză sau 1-2 roşii cu tot cu coajă.

Baza de pui. Se face în mare ca şi cea de legume (cu aceleaşi cantităţi de apă şi zarzavaturi) însă se începe cu carnea. Se spală bine resturile de piele şi se pun la fiert în apă rece la foc mic. Pentru a nu se tulbura, se va fierbe la foc mic şi se va culege și arunca constant spuma formată la suprafaţă. După 20 minute de când a început să fiarbă, se adaugă zarzavaturile, foile de dafin, boabele de piper şi 2 linguri de sare. Cam într-o oră (de la începutul fierberii), baza de supă este gata. Se degresează (se culege grăsimea de la suprafaţă cu o lingură, o poţi folosi pentru un pilaf de pui), se strecoară şi se foloseşte pe loc sau se păstrează pentru mai târziu. Din resturile de carne fiartă şi zarzavaturi alese cu grijă poţi face o cremă de pui. Sau poţi alege carnea şi zarzavatul şi să fierbi puţină fidea ca să faci o supă de pui.

Baza de ciuperci. Se face identic cu cea de legume, însă la cantitatea de zarzavaturi se folosesc tot pe atâtea ciuperci (codiţe). Ciupercile se pun la fiert în acelaşi timp cu boabele de piper şi foile de dafin. După fierbere, poţi folosi ciupercile pentru a face o cremă.

Baza de vită. Se face la fel ca şi cea de pui, însă carnea se fierbe mai mult cu minim o jumătate de oră. Zarzavaturile, sarea, foile de dafin şi boabele de piper se pun când carnea a fiert de jumătate. Din bucăţele de carne, zarzavat şi tăieţei poţi face imediat o supă de vită.

Baza de porc. Se face identic cu cea de vită.

Baza de peşte (fumet).  Spre deosebire de cele din carne, pentru acestă supă resturile de peşte se pun la finalul fierberii. La cantităţile de zarzavat de la supa de legume, când legumele sunt aproape fierte, se adaugă 1-2 kilograme resturi de peşte, un pahar de vin alb sec, 2-3 căţei de usturoi cu tot cu coajă. Se spumeşte şi se mai fierbe maxim 20 de minute. La acestă supa se pot adăuga şi resturi de creveţi, care vor da un gust deosebit. Se strecoară şi se foloseşte după preferinţă. Poţi face imediat o supă de peşte.

Sfaturi generale

• Rumenirea cărnii de pui sau vită înainte de fierbere o să dea o culoare mai închisă supei şi e ideală pentru sosuri.
• Concentraţia bazelor de supă creşte proporţional cu timpul de fierbere şi în urma procesului de evaporare.
• Pentru a degresa supa mai uşor o poţi lăsa să se răcescă în frigider (în frigider, după ce s-a răcit suficient afară). Grăsimea se va solidifica la suprafaţă şi o să fie uşor de îndepărtat. Poţi să o folosești ulterior la gătit, în special în pilafuri sau tocăniţe.
• Nu tulbura supa. La fundul oalei există tot timpul riscul de a avea resturi fine care vor compromite întreaga supă. Încearcă să strecori uşor supa şi, eventul, să nu folosești partea finală.

Cum să o păstrezi

Bazele de supă se păstrează în frigider pentru câteva zile (maxim o săptămână) însă cel mai bine în congelator (până la şase luni). De preferat, se pun în cutii (de iaurt, de exemplu) pentru a le putea folosi imediat (se pot pune la fiert congelate). Pentru a reduce spaţiul necesar congelării, poţi fierbe încă o oră supa, după strecurare, pentru a o face mai concentrată dar mai redusă ca volum.

Cum să o foloseşti

Bazele de supă se folosesc la aproape orice fel de mâncare sărat (supe, sosuri de paste, pilafuri şi risotto, tocăniţe, sosuri de fripturi,etc.), pentru a intensifica gustul mâncării. Atenţie la catitatea de sare din reţetă, pentru că baza de supă vine cu propria salinitate.

Supele de legume sau de pui sunt cvasi-universale, se folosesc la aproape orice supă, ciorbă, mâncare pe bază de orez (pilaf, risotto, paella), ciulama.

Supa de vită se folosește la mâncărurile cu gust mai intens, de cărnuri roşii (vită, oaie, vânat). La supe, gulaş, sosuri de fripturi.

Bazele de peşte se folosesc pentru supe, sosuri, risotto-uri de peşte sau de fructe de mare.

Utilitatea oricărei investiţii este dată de cum şi cât de mult o utilizăm pentru a-şi merita banii. Astfel, dacă îţi faci clătite o dată pe an, nu prea merită să investeşti într-o plită specială pentru clătite, nici măcar într-o tigaie specială pentru ele. Ideal, pentru ca o achiziţie să merite a fi făcută e să o utilizăm cât mai mult şi cât mai inteligent. Chiar şi în cazul unui banal sandwich maker. Pentru că un astfel de aparat poţi să faci o multitudine de reţete pentru una sau două persoane. Ia să vedem câteva dintre ele, în acest material cu aer celibatar-studenţesc.

Notă: Reţetele sunt pentru un aparat de făcut sandvişuri dublu (cum e cel din imagine). Timpul de gătire depinde de la aparat la aparat. O să înveţi din mers.

1. Evident, sandvişuri

Prima şi principala lui utilitate e, aşa cum îi spune şi numele, de a face sandvişuri. Puţin unt, o felie de brâză şi una de şuncă şi sandvişul e gata. Două felii de pâine, două felii de şuncă şi puţin muştar dulce între ele. Două felii de pâine, puţină maioneză şi ton scurs din conservă. Şi aşa mai departe.

2. Pâine păjită

Nu ai un prăjitor de pâine. Nicio problemă. Pune feliile de pâine în aparatul de făcut sandvişuri şi el se va ocupa de ele. Poţi să-ţi dezgheţi chiar feliile de pâine congelată, în timp ce le prăjeşti.

3. Frigănele (pâine cu ou)

Bate două ouă cu puţin lapte, un strop de sare şi o picătură de piper, trece feliile de pâine prin amestec, lasă-le să absoarbă o secundă şi prăjeşte-le în sandwich maker. Serveşte-le ca atare sau alături de alte mâncăruri, pune-le gem deasupra, miere sau ce altceva îţi trece prin cap.

4.Omletă

Cu ajutorul unei furculiţe bate 3 ouă cu puţină sare şi 6 linguri de lapte. Toarnă amestecul în sandwich maker, închide-l şi porneşte-l. În funcţie de intensitate, omleta o să fie gata în câteva minute.

5.Ochiuri nemţeşti (ouă ochi)

Sparge patru ouă, câte unul pentru fiecare triunghi. Adăugă puţină sare şi piper. Pune aparatul la treabă.

6.Ciuperci “pe plită”

Pune pălăria ciupercilor cu puţină sare în sandwich maker.  O să lase puţină apă care se va evapora. După ce apa s-a evaporat adăugă puţin ulei, închide şi mai lasă-le să se frigă puţin. Presară pătrunjel şi serveşte-le.

7.Dovlecei sau vinete cu usturoi

Taie dovleceii sau vinetele felii de jumătate de centimetru lungime. Stropeşte-le cu ulei, presară-le cu sare şi piper. Închide aparatul şi frigele. La final stropeşte-le cu puţin usturoi pisat şi 2 linguri de oţet amestecate cu 1 linguriţă de miere.

8. Frittata sau tortilla

Dacă tot ai văzut cum se fac legumele şi ouăle la sanwich maker atunci cred că a venit timpul să le pui împreună. Frige în aparatul deschis, împreună cu puţin ulei, cubuleţe de legume (ceapă şi ardei, cubuleţe fine de cartofi, cubuleţe de vinete şi ardei, etc.). La final adaugă două ouă bătute împreună cu două linguri de lapte. Închide şi lasă aparatul să-şi facă de cap. Vezi cum se face frittata sau tortilla.

9.Chifteluţe de dovlecel

Dă pe răzătoare un dovlecel. Stoarce-l bine de zeamă în pumn. Amestecă-l cu puţină sare, un gălbenuş de ou, un vârf de cuţit de usturoi pisat, puţină făină şi verdeaţă tocată (pătrunjel şi/sau mărar). Frige triunghiuri de chifteluţe în aparatul uns cu puţin ulei. Sau încearcă o reţetă mai complexă.

10. Caşcaval pané

Trece feliile de caşcaval, groase de 5-7 milimetri, prin făină albă, apoi printr-un ou bătut cu puţină sare şi mai la capăt prin pesmet. Frige-le imediat în sadwich maker.

11. Ficăţei de pui cu ceapă

Curăţaţi o ceapă medie şi tocaţi-o. Frigeţi-o cu puţin ulei în aparat. Adăugaţi ficăţeii de pui tăiaţi cubuleţe. Frigeţi câteva minute. La final adăugaţi un usturoi pisat, o lingură de vin alb sec şi puţin pătrunjel tocat.

12. Fripturi şi chifteluţe

După ce aţi uns cu ulei aparatul, vă puteţi face de cap. Fâşii subţiri de carne de porc (ceafă, cotlet fără os) sau pui (piept), condimentate după gust (de ex.sare, piper, usturoi pisat sau pudră de curry cu puţin ulei şi zemaă de lămâie), felii de ficat de ţinut în lapte jumătate de ceas, şniţele fine. Peşte trecut printr-un amestec de bere cu făină şi un strop de ulei.  Bucăţi de somon stropite cu ulei şi zeamă de lămâie. Aproape orice se poate frige dacă este tăiat suficient de subţire pentru a nu se arde în exterior şi rămâne crud în afară. Inclusiv chifteluţe! Sau hamburgeri!

13.Rosti

Dă prin răzătoarea mare un cartof curăţat. Amestecă-l cu o ceapă mică dată pe răzătoarea mică, puţină sare şi piper. Frige-l în aparatul uns cu puţin ulei.

14.Bulz (mămăligă cu brânză)

Fă o mămăligă mică. Din o ceaşcă de mălai turnată în 2,5 ceşti de apă clocotită amestecată cu 3 linguri de ulei şi un vârf de cuţit de sare. Lasă mămăliga să se răcorească şi fă găluşte de mămăligă în care pui o linguriţă de brânză (burduf, caşcaval ras, etc.). Pune găluştele în aparat şi frige-le. O să se topească în gură.

15.Cârnaţi

Frige cârnaţii întregi sau tăiaţi rondele în aparat. Adaugă-le, după gust, sos de roşii, făcut de tine sau din borcan.

16.Bacon sau slăninuţă

Frige felii de slănină sau bacon. Scurge grăsimea pe felii de pâine (eventual prăjite înainte în sanwich maker). Serveşte feliile de pâine cu cele de bacon sau slaninuţă. Opţional, poţi frige în untura lăsată, o ceapă medie tăiată cubuleţe pe care o serveşti cu ele. Curat ardelenesc! Bonus: ai degresat o bucată de carne? Taie grăsimea cubuleţe şi frige-o în aparat. Inclusiv piele de pui!

17.Încălzeşte mâncarea la conservă

Dacă tot ai fript cârnăciori şi slăninuţă, poţi să le serveşti cu o mâncărică din conservă. Încălzeşte fasolea sau mâncarea de mazăre în sandwich maker.

18. Macaroane cu brânză

Amestecă pastele fierte cu caşcaval ras sau brânză de burduf şi puţin unt. Frige-le în sandwich maker.

19.Pâine dulce prăjită (de post)

Diluează gem (de preferat din fructe roşii) cu câteva linguri de apă. Trece felii de pâine veche prin “siropul” obţinut şi frige-le în sandwich maker.

20.Clătite americane

Fă un amestec de clătite americane conform reţetei de aici. Prăjeşte-le în aparat.

21. Wafe

Amestecă bine 1 ceaşcă (200 ml) de lapte cu un sfert de ceaşcă de ulei de floarea soarelui,  1 ou,  2 linguriţe de bicarbonat, 3 linguri de zahăr şi un vârf de cuţit de sare. La final amestecă totul bine cu o ceaşcă de făină. Frige-le în strat subţire-l în aparat.

22.Budincă de pâine

Taie patru felii de pâine veche în cuburi. Bate 1 ouă cu 4-5 linguri de lapte, 2 linguri de zahăr şi un plic de zahăr vanilat. Toarnă amestecul peste pâine şi las-o să absoară tot lichidul. Pune totul în aparat. Serveşte cu gem.

23.Mere “coapte”

Taie cubuleţe 2 mere mere şi amestecă-le cu zahăr după gust şi 1/4 linguriţă de scorţişoară. Pune merele în aparat şi o să ai o supriză.

24.Prăjitură “la cană” sau brioşe

Încearcă să faci o prăjitură rapidă. Sau chiar brioşe! Poţi găsi reţetele în link.

25.Griş sau orez cu lapte caramelizat

Ţi-a rămas un rest de griş cu lapte sau de orez cu lapte? Norocul tău! Pudrează partea de jos a sandwich maker-ului cu puţin zahăr, toarnă amestecul de griş sau orez cu lapte şi presară peste el zahăr tos (la fel în partea de jos). Închide sandwich maker-ul şi lasă-l să se caramelizeze. Serveşte cu gem sau “mere coapte”.

Bonus

Baclava

Nu ai chef să faci o tavă de baclava. Fă doar câteva porţii la sandwich maker. Decupează foile la dimensiunea aparatului. Aşează straturi de foi de plăcinte, unde cu unt şi presărate cu nuci, migdale, fistic. După ce s-a copt, scoate bucăţile fierbinţi şi toarnă peste ele siropul de zahă aromat. Ai ingredientele aici.

Pateuri

Poţi face în aparat inclusiv pateuri. Formează şi aluat de foetaj triunghiuri (pe măsura aparatului) umplute cu brânză. Coace-le frumos în aparat.

Pizza şi foccacia 

Ţi-a rămas puţin aluat de pâine? Nu-i nimic. Fă o foccacia în aparat. Pune aluatul în aparat, coace-l şi la sfârşit stropeşte-l cât e încă fierbinte cu ulei de măsline şi rozmarin tocat. Sau fă chiar o pizza! Pe modelul pateurilor, poţi face pizza calzone (închisă). Foloseşte aluat, sos de roşii, brânză, şuncă şi puţin oregano uscat.

Şi ne oprim aici, deşi mai avem reţete. Pentru că devine deja ridicol să mai ai alte electrocasnice în bucătărie. Fugim să mai luăm un sandwich maker. Pa!

A refolosi şi reinventa mâncarea, atâta timp cât ingredientele o permit, nu este o dovadă de zgârcenie ci una de cumpătare care necesită doar un pic de imaginaţie şi creativitate. Pentru că a arunca mâncarea nu este doar o risipă ci şi o aroganţă faţă de cei lipsiţi de posibilităţi care suferă din cauza lipsei de alimente. Să vedem aşadar ce şi cum pute folosi din resturile de azi pentru a face ceva inventiv pentru mâine, fie că e vorba doar de un sandviş, o salată, un pachet pentru şcoala copilului sau o mâncare propriu-zis!

1. Legumele crude

Resturile de legume crude pot fi folosie în multe feluri. Zarzavaturile de exemplu (morcov, pătrunjel, ţelină, etc.) se utilizează dintotdeauna în bucătăriile profesionale pentru a realiza bazele de supe. Inclusiv cojile bine spălate şi frecate de urme de pământ. Chiar şi cojile de ceapă, bine spălate, se folosesc pentru a da culoare. Fierbeţi resturile de zarzavaturi (morcovi, albitură – ţelină, păstârnac, pătrunjel – şi ceapă), crude sau sotate cu puţin ulei, cu saredupă gust, 2-3 foi de dafin şi câteva boabe de piper, la foc mic, aproximativ o oră. Strecuraţi şi folosiţi ca bază de supă, sosuri, etc. Dacă nu o puteţi folosi pe loc, congelaţi-o şi folosiţi-o mai târziu. Ulterior, zarzavaturile se pot folosi în piureuri.

Alte resturi de legume crude, inclusiv păstăioasele, se pot folosi pentru a realiza stir-fry-uri (legume trase la tigaie la foc iute), supe creme sau piureuri.

Resturile de roşii se pot folosi pentru a prepara sosuri sau chiar ketchup.

Resturile de ceapă, ardei, dovlecei, vinete, etc, sunt ideale pentru tocănuri de legume, zacuscă, pisto sau ratatouille.

Roşiile, ceapa şi ardeii, dar şi alte legume, se pot folosi pentru o salată care să însoţească o friptură.

2. Legumele gătite

Resturile de legume fierte, coapte, prăjite, etc, în funcţie de condimentele utilizate, se pot folosi în supe creme, piureri, omlete, etc.

3. Carne crudă

Resturile de carne crudă rezultate din tranşare se pot folosi în multimple feluri, în funcţie de cantitatea şi dimensiunea lor. Bucăţile mai mari de carne se pot folosi în tochituri, diverse sosuri de paste sau transforma în carne tocată, inclusiv în amestec cu alte tipuri de carne, pentru a realiza chiftele sau hamburgeri.

De aseamenea, resturile de carne împreună cu oasele şi pielea (ştim, sună greţos, dar de aici vine gustul!) se folosesc împreună cu legumele crude pentru a obţine baza de supă de carne. Resturile de pui (spatele, aripile, gâtul, piele, gherele) şi oasele de vită cu zgârciuri, sunt ideale pentru a obţine supe de pui sau vită, separat. Fierbeţi la foc lent carnea şi oasele, spumind des, minim 30 de minute carnea de pui şi minim 1 oră carnea de vită, înainte de a adăuga resturile de zarzavaturi şi condimentele, ca în reţeta de supă de legume de mai sus.

La fel se procedează şi cu resturile de peşte (cap şi oase), rezultate după filetare, pentru a obţine bază de peşte. Resturile de peşte se fierb 15-30 de minute, împreună cu legumele. cimbrul dă o aromă specială acestei supe.

Carapacele de crustacee (raci, creveţi, etc.) se fierb câteva minute pentru a-şi elibera aroma. Supa astfel obţinută se foloseşte la preparate cu fructe de mare.

4. Carne gătită

Carnea fiartă sau friptă dar şi resturile de grătar pot fi folosite în fel şi chip. Feliile subţiri sunt ideale pentru sandvişuri, pentru omlete, sosuri de paste, supe şi chiar pilafuri. Pratic, se pot folosi în aproape orice reţetă care necesită carne, în funcţie de condimentele cu care au fost gătite, adăugate în partea finală a procesului de gătire.

Chiftelele se pot marina sau adăuga în sosuri sau folosi în mâncăruri.

Resturile de mezeluri (şuncă, salam, cârnaţi, etc. ) se pot folosi în mâncăruri, supe, omlete, risotto, paste şi pizza.

5. Ouă

Resturile de ouă, albuşuri şi gălbenuşuri, se pot folosi separat şi împreună, pentru a prepara omlete. Albuşurile sunt ideale pentru bezele, gălbenuşurile pentru a îngroşa supe şi sosuri, pentru a pregăti clătite, brioşe, etc.

ouăle fierte se pot folosi în salate, iar omletele în supe.

6. Lactate şi brânzeturi

Laptele vechi e numai bun pentru făcut iaurt,  caş dulce sau mozzarella. Restul de iaurt de poate strecura pentru a obţine brânză dulce pentru papanaşi sau budincă.

Resturile de brânză sunt ideale pentru tartine, bulete de caşcaval, pizza şi paste.

7. Pâine şi produse de patiserie

Pâinea veche se poate folosi pentru a face frigănele, crutoane sau pesmet. Se mai poate folosi în budinca de pâine, la fel şi cozonacul. Nici prăjitura nu e de lepădat.

8. Ierburi

Resturile de ierburi aromate sunt minunate pentru a da gust sosurilor sau supelor. Se pot conserva în ulei sau oţet pe care îl folosiţi ulterior pentru sosuri sau vinegrete.

9. Mâncăruri gătite

Aproape orice fel de mâncare poate să fie refolosit într-un fel sau altul. Un rest de mâncare se poate transforma în garnitura unui alt fel de mâncare, o reţetă se poate transforma în alta sau două resturi se pot combina pentru a realiza un fel nou. Imaginaţia este mama bucătăriei!

Pizza. Feliile de pizza sunt ideale pentru a forma sandvişuri. Între două felii de pizza rece puteţi pune frunze de salată şi deja avem un sandviş pentru a doua zi.

Pastele. Italienii le transformă în frittata. Le amestecă cu ouă bătute şi puţină sare şi le frig în tigaie, la foc mic, acoperite. Pastele sunt foarte bune ca garnitură pentru diverse tipuri de fripturi.

Pilafuri şi risotto. Mâncărurile pe bază de orez sunt prin definiţie o garnitură ideală. Folosiţi-le ca atare!

Tocănurile de legume. Puneţi tocana (în funcţie de conţinut) într-un mixer şi obţineţi o “zacuscă” instant, tartinabilă. Dacă e prea subţire, pasaţi şi un cartof fiert.

Cartofii. Cartofii fierţi se pot adăuga în salate sau amesteca împreună cu alţi cartofi pentru a face un piure. cartofulfiert, datorită conţinutului ridicat de amidon, e cel mai potrivit agent de îngroşare în supe creme sau chiar sosuri. Cartofii prăjiţi sau la cuptor sunt ideali pentru a face o tortilla.

Piureuri. Sunt ideale ca bază pentru creme. Amestecaţi piureuri de cartofi, ţelină, etc, împreună cu supa de legume (obţinută ca mai sus) şi ierburi aromate (mărar, oregano, etc.)  şi condimente, pentru a obţine supe creme. Puteţi adăuga după gust pastă de tomate sau resturi de sosuri de roşii!

Sosuri. Sosurile de la fripturile cu carne, împreună cu resturile fripturii, le puteţi amesteca pentru a obţine un sos pentru paste.

Platourile de aperitive. În funcţie de ce conţin pot fi folosite la aproape orice. De la pizza la pate şi chiar la supe.

Ce poate fi mai simplu, mai rapid, mai ieftin şi mai bun decât macaroanele cu brânză?! Le poate face şi un copil (glumim, nu lăsaţi copiii să se joace cu focul) sunt gustoase şi săţioase.

Farmecul macaroanelor cu brânză e  se pot adapta oricărui gust. Le puteţi găti cu caş dulce sau telemea rasă (sau în amestec), cu brânză de burduf care se întinde de plăcere în farfurie sau, dacă preferaţi o variantă mai puţin tare, în amestec de brânză de burduf cu brânză de vaci. O lingură de unt şi/sau 2 feliuţe de slăninuţă afumată, şuncă sau chiar cârnăciori prăjiţi transformă această reţetă într-un festin.

Ingrediente:

• 400 grame macaroane (sau alte paste scurte)
• 50 grame unt gras
• 200 grame brânză de burduf (sau telemea)
• 150 grame brânză de vaci
• piper proaspăt măcinat

Timp de pregătire: 15 minute

Timp de preparare: 15 minute

Porţii: 4