Mulţi dintre noi am început să cultivăm legume şi fructe în perioada carantinei. Pe balcon, în ghiveci, în grădină, oriunde putem, de la ierburi aromatice la roşii, de la salată verde la flori comestibile – toate bunătăţile pe care le poţi cultiva trebuie şi conservate într-un fel sau altul pentru a te putea bucura de ele şi pe timpul iernii. Mai mult, vara şi toamna poţi găsi multe fructe şi legume de bună calitate, ecologice, care sunt excelente surse de nutrienţi pe timpul iernii.

Există multe feluri de a conserva alimentele, unele din ele vechi de când lumea: alimentele se pot pune la păstrat în sare, altele la murat, altele congelate. Principalul avantaj în a conserva tu alimentele este că poţi controla ce mănânci: cantitatea de sare şi zahăr, cantitatea de conservaţi şi coloranţi. Iată mai jos cele mai populare cinci feluri de a conserva alimentele la tine acasă.

1 Depozitarea la rece

Cămara sau pivniţa sunt locuri ideale pentru a păstra anumite legume şi fructe. Trebuie să fie bine aerisite, fără umezeală şi fără multă lumină naturală. La fel se pot folosi gropi săpate în pământ sau peşteri naturale. Alimentele care se pretează cel mai bine la depozitarea în pivniţă sunt:

• cartofii
• dovlecii bine uscaţi
• rădăcinoasele: morcovi, păstârnac, ţelină, pătrunjel, sfeclă
• ceapa
• usturoiul
• merele
• leguminoase uscate: fasole, linte, năut
• cereale: orez, grâu, porumb

2 Uscarea

Uscarea la soare, în cuptor sau cu ajutorul unui deshidratator este o metodă din ce în ce mai populară. Poţi citi aici mai multe despre cum poţi usca legume şi fructe. Nu toate alimentele sunt potrivite pentru această metodă, dar marele avantaj în acest caz este spaţiul mic necesar pentru depozitare. Alimentele care se pretează cel mai bine pentru uscare sunt:

• Carnea
• Fructele zemoase: fructe de pădure, piersici, caise, căpşuni
• Citricele: lămâi, portocale, grepfrut, mandarine
• Fructe de toamnă: mere, pere, gutui
• Fructele tropicale: ananas, papaya, banane
• Rădăcinoasele şi tuberculii: cartofi, morcovi, sfeclă
• Roşiile
• Ouăle (se face pudră de ou care se poate rehidrata la gătit)
• Ciupercile
• Florile comestibile

3 Congelarea

De când avem lăzi frigorifice în casele noastre, ne-am obişnuit să congelăm diverse alimente fie pentru un termen scurt fie pentru iarnă. Avantajul la congelatul alimentelor este păstrarea prospeţimii şi perioada lungă de valabilitate a produselor. Se pot congela majoritatea alimentelor, de la carne şi peşte, la legume şi fructe, chiar şi lactate şi alimente deja procesate.

Multe dintre legume necesită blanşare înainte de congelare. În ce constă procesul de blanşare? În opărirea legumelor un timp scurt (de obicei 3 minute) după care se scurg şi se introduc în apă rece. În acest fel se opreşte activitatea enzimatică şi se păstrează textura şi culoarea legumelor.

Fructele, în schimb, se congelează ca atare, spălate bine şi uscate înainte.

Pentru a evita formarea cristalelor de gheaţă pe fructe şi legume, cel mai bine este să fie păstrate în pungi vidate. Etichetarea lor (fie cu un marker permantent, fie cu etichete tipărite) ajută la identificarea alimentelor mai uşor. De asemenea, dacă foloseşti congelatoare cu sertare, poţi organiza alimentele pe fiecare sertar: carne, legume, fructe. Bine congelate şi împachetate, legumele şi fructele pot rezista până la 8 luni în congelator.

Există şi procesul de liofilizare (congelare la temperaturi foarte reduse, de aproximativ -35 de grade Celsius şi sublimarea apei din produsul congelat) dar care este mai greu de realizat acasă pentru că necesită echipamente destul de complexe.

4 Fermentarea

Un proces pe cât de vechi pe atât de interesant şi sănătos, fermentarea sau fermentaţia este un proces cataboli de oxidare incompletă în care microorganismele produc modificări alimentelor. Prin fermentare se produce iaurtul, oţetul, vinul, berea, murăturile, dar şi brânzeturile sau ciocolata. Tot un proces de fermentaţie este şi maiaua folosită în panificaţie.

Avem o tradiţie în a consuma alimente fermentate, de la iaurt la varza murată, alimente ce sunt foarte bune pentru aparatul digestiv. Ce se poate fermenta? Aproape orice aliment, de la carne la legume şi fructe, peşte sau fructe de mare, cereale sau leguminoase. În toată lumea există produse fermentate: varza murată la noi, sosul de soia în ţările din Asia, kombucha – sucul fermentat tot din Asia, ayran – băutură pe bază de iaurt din Orientul Mijlociu, miso – pasta fermentată de soia din Japonia, iar lista poate continua.

5 Conservarea în lichid sau în sare/zahăr

Una din metodele cele mai la îndemână este conservarea alimentelor în sare/zahăr sau introducerea lor în lichid: oţet, ulei, alcool, miere de albine. Sarea este metoda consacrată deşi în ultimul timp excesul de sare este o problemă din ce în ce mai des întâlnită în bolile cardiovasculare. Conservarea în ulei de măsline este recomandată în special pentru ierburile aromatice pentru că în cazul legumelor există riscul de botulism.

Murarea în oţet este o altă metodă foarte populară la noi pentru ardei iuţi sau castraveţi, iar conservele de fructe în miere sunt foarte populare în Grecia.